Valuri de radiatie rasar din asfalt, picaturile de transpiratie apar, ochii parca atarna, ma dor, respiratia mi-este ingreunata. Cum pot scapa de caldura asta? Ma urc intr-un autobuz, am noroc, de data asta are aer conditionat, parca simt cum respiratia devine mai usoara. Din pacate, nu dureaza mult, deoarece am de mers doar 3 statii. Trebuie sa ajung la copii, sa ii ajut, sa le fac cumva ziua mai buna.
Cobor si totul revine "la normal". Parca nici nu m-am urcat in acel autobuz, atat de ingreunat de caldura este aerul de afara. Simt ca ma sufoc, asa ca ma duc la un magazin sa iau o sticla cu apa rece. Beau o gura, simt cum imi arde gatul de la diferenta de temperatura. Mainile nu le mai simt cum trebuie din cauza sticlei. Perfect.
Si totusi, vara este probabil anotimpul meu preferat, pe langa iarna. E ciudat, anotimpurile "extreme" sunt preferatele mele, dar tind sa prefer mai degraba iarna, deoarece oricat de frig ar fi, tot mai poti adauga un strat, dar vara nu poti scoate mai mult decat pielea.
Sunt membru al echipei "Voluntar in spital". Este un program nobil, care are ca scop ajutarea copiilor din spital, joaca cu ei, inveselirea lor si supravegherea lor. Este o activitate foarte solicitanta, dar in schimb este foarte satisfacatoare odata ce ziua se termina, si simti ca ai facut o diferenta in viata cuiva.
Trec pe langa un vanzator de pepeni si ma gandesc cu dor la frigiderul meu de acasa, in care ma asteapta o felie. Mai are de asteptat, acum am treaba de terminat, oameni de ajutat, programe de respectat. Mai am doar 100 de metri pana la sediul voluntarilor, trebuie sa rezist. Apa s-a incalzit, cam repede, dar irelevant in momentul de fata. 50 de metri, caldura devine deja insuportabila, simt cum imi cedeaza muschii, desi inca nu am inceput munca si e 8 dimineata.
Intru pe usa. Arat de parca am trecut un bazin de inot in timp record. Ma duc sa ma schimb, sa ma aranjez. Reusesc cumva sa ma fac mai prezentabil. Ies din nou pe usa, si simt cum lesin. Fara niciun avertisment, nimic, simt cum ma prabusesc in neant. Macar de nu eram pe trepte, ar fi putut sa fie mai lina caderea.
Ma trezesc ud tot, si ma uit la ceas. Este 7 dimineata. Trebuie sa ma pregatesc sa merg la voluntariat...
gerçekten çok super
RăspundețiȘtergere